joi, 1 octombrie 2009

Happyness

Iubesc si sunt iubit. Asta e marea mea fericire. Poate doar din cauza asta uit de toate problemele pe care le am (si Doamne sunt incredibil de multe), si sigur din cauza asta ma trezesc fericit si adorm zambind indiferent de greutatea celor cateva ore petrecute in lumina zilei. Sunt fericit. DA! Si in sfarsit ma simt om. Le multumesc acum oamenilor care m-au ajutat sa vad altfel si le cer iertare pentru ca nu i-am ascultat mai devreme, dar poate ca de aici incepe "vremea mea". Poate ca daca ii ascultam atunci nu eram pe atat de fericit ca acum. Deabia acum realizez cat de adevarat este ce am auzit odata. Viata este intradevar ca un tren, unul in care urci si cobori la statia ta, unul in care ai compartimentul si locul tau (si trebuie doar sa il gasesti undeva pe la inceput), unul in care cunosti persoane care urca la diferite statii, inainte sau dupa statia ta. Iar calitatea calatoriei tale consta in dorinta de a iti aminti doar locurile frumoase pe care le-ai vazut si calatorii dragi pe care i-ai cunoscut.